Carburanţi: curs în scădere dar preţuri în creştere
De câteva săptămâni, preţurile carburanţilor sunt în creştere în Europa, după şase luni de scădere continuă legată de prăbuşirea cursului petrolului brut. O creştere care sfidează logica pieţei, conform OPEC.
În timp ce cursul în dolari al petrolului brut a scăzut încă şi mai mult în ultimele săptămâni, declinul monedei euro faţă de dolarul american explică parţial creşterea preţurilor combustibililor în Europa. Chiar dacă în ultima vreme preţul motorinei nu a variat decât în mică măsură la Rotterdam, în schimb piaţa de referinţă a produselor petroliere rafinate la nivel european, cea a benzinelor super 95 şi super 98, a crescut puternic faţă de cel mai coborât nivel al lor, înregistrat la 16 ianuarie. În ceea ce priveşte marjele de distribuţie ale companiilor, acestea au rămas stabile.
O piaţă mondială cu o structură excedentară

Creşterea cu 20% a preţurilor petroliere în februarie 2015 pe pieţele la termen «sfidează principiile fundamentale», în timp ce piaţa mondială rămâne într-o structură excedentară, estimează OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) în raportul său lunar publicat la 16 martie 2015. Într-adevăr, înregistrând o «creştere puternică» începând din ianuarie, pieţele la termen ICE Brent şi Nymex WTI nu au urmat logica pieţei deoarece «oferta mondială continuă să fie superioară cererii», cu un excedent care se apropie de un milion de barili pe zi (mbz).
După ce valorile cursului petrolului s-au prăbuşit deja cu mai bine de 60% în şapte luni, ele şi-au continuat tendinţa de scădere şi în ultimele zile: în acelaşi 16 martie 2015, preţul barilului WTI a căzut la cel mai coborât nivel al său din ultimii şase ani, la 42,85 dolari, în timp ce preţul petrolului Brent nu ajungea decât la 53,38 dolari, faţă de 111,80 dolari în iunie 2014 ... Cu toate acestea, în ciuda preţurilor ce rămân scăzute, oferta ţărilor ne-membre OPEC ar trebui să crească cu cca. 0,85 mbz în 2015, în special datorită dezvoltării exploatării petrolului de sist în Statele Unite.
OPEC îşi apără cota de piaţă
Cele 12 ţări membre ale OPEC
- Africa: Algeria, Angola, Libia, Nigeria
- Orientul Mijlociu: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Iran, Kuweit, Qatar
- America de Sud: Ecuador, Venezuela
În 2007, OPEC controla 78% din rezervele mondiale estimate de petrol, 45% din producţia de petrol brut şi 18% din producţia de gaze naturale. Arabia Saudită, Kuweit, Emiratele Arabe Unite şi Qatar extrag doar ele 16 mbz, adică mai mult de jumătate din producţia cartelului.
Unele ţări importante producătoare de petrol nu sunt membre ale OPEC, aşa cum este cazul Canadei, Sudanului, Mexicului, Marii Britanii, Norvegiei, Statelor Unite, Rusiei şi Omanului.
La sfârşitul lunii noiembrie 2014, OPEC, care extrage astăzi o treime din aurul negru mondial, a decis să-şi menţină plafonul de producţie la 30 mbz. În ciuda supra-abundenţei ofertei şi prăbuşirii cursului, organizaţia caută astfel să pună în dificultate Statele Unite şi alte ţări ne-membre pentru care extragerea petrolului brut este mai costisitoare. În 2014, producţia de petrol de sist din Statele Unite a crescut spectaculos atingând 1,5mbz, ceea ce a permis americanilor să câştige noi procente de piaţă în detrimentul membrilor OPEC (vezi paragrafele încadrate).
Primul producător mondial, Arabia Saudită, a preferat astfel să îşi reducă marja de profit mai curând decât să scadă drastic producţia, pentru a-şi păstra avantajul concurenţial. O strategie care se dovedeşte câştigătoare de vreme ce, conform OPEC, producţia Statelor Unite ar putea să înceapă să scadă de la finele anului 2015, deoarece companiile petroliere şi-au redus investiţiile şi noile foraje din cauza scăderii cursului.
Rusia ar putea pierde 10% din PIB în 2015
Rusia, al doilea exportator mondial de petrol - însă fără a fi membru al OPEC, este de altfel în pericol să piardă 135 miliarde de dolari în 2015, adică echivalentul a 10% din PIB, anunţă OPEC în raportul său. «Ţara (Rusia) trebuie să facă faţă unor mari provocări datorate sancţiunilor, deprecierii rublei şi prăbuşirii preţului petrolului», subliniază organizaţia.
Şi fiindcă hidrocarburile reprezintă 70% din exporturile ruseşti, «fiecare scădere cu 1 dolar a preţului petrolului reprezintă o pierdere de 3 miliarde de dolari» pentru Rusia, reaminteşte organizaţia. OPEC prevede astfel o scădere a producţiei ruseşti până la 10,51 mbz în 2015, faţă de 10,58 anul trecut.
Statele Unite, autosuficiente în materiel de petrol pentru următorii 15 ani
Conform raportului anual al gigantului petrolier BP asupra perspectivelor energetice mondiale, publicat în 17 februarie 2015, petrolul de şist american ar trebui să continue să incomodeze OPEC în anii următori. «Producţia americană de petrol de şist va creste cu 3 mbz între 2015 şi 2035, reprezentând aproape două treimi din producţia mondială de şist», subliniază acest raport.
«După ce au importat aproape 60% din resursele lor nu mai târziu decât în 2005», Statele Unite ar trebui să devină astfel un exportator net de energie în 2015 şi să ajungă auto-suficiente în privinţa petrolului pentru următorii 15 ani.
China, primul consumator de petrol în 2035
Dacă răspunsul OPEC rămâne pentru moment complet imprevizibil, producţia cartelului ar trebui să creasca în anii următori, conform BP: «Pe termen mai lung, pe fondul încetinirii creşterii ofertei de petrol de şist, producţia OPEC ar trebui să crească, depăşind recordul istoric din 2007 (32 mbz) în anul 2030». Cota de piaţă a organizaţiei ar trebui să ajungă în acel moment la cca. 40%, un nivel similar mediei ultimilor 20 de ani.
În ceea ce priveşte consumul mondial, acesta ar trebui să crească cu 37% între 2013 şi 2035, impulsionat în special de cererile din India şi China. Aceasta din urmă ar urma să devină cel mai mare consumator de petrol din lume în 2035, însă «consumul pe locuitor în Statele Unite va rămâne de 3,5 ori superior celui din China».
Suntem pe rețelele sociale!
Topul articolelor
Lăsaţi un comentariu