Harta de cicloturism şi mountain bike: 100 de excursii cu bicicleta în zona Clujului

Creată la 08/06/2010, 10:23:32

Harta de cicloturism şi mountain bike: 100 de excursii cu bicicleta în zona Clujului

Cele 100 de trasee totalizează 4.900 de kilometri. Fiecare traseu este marcat pe hartă, fiind descris în text şi imagini şi putând fi parcurs în cursul unei zile. De asemenea, traseele sunt împărţite în trei categorii de dificultate, iar hărţile le pun în evidenţă inclusiv pe curbele de nivel şi pe diferenţele de altitudine. Harta a fost pusă în vânzare în librării, la preţul de 19,50 lei.

Gratuit de această dată, CJ Cluj şi Schubert&Franzke au lansat luna trecută o hartă turistică a judeţului, care este distribuită în diferite puncte din oraş. Principalele obiective turistice din judeţul Cluj sunt marcate pe harta, iar pe spatele ei sunt prezentate, în română şi engleză, câteva zeci de obiective turistice mai importante.

Obiective de vizitat:

- Parcul Natural Apuseni, rezervaţiile naturale de interes naţional Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Fanatele Clujului, Cheile Baciului, Făgetul Clujului, Pârâul Dumbrava, Valea Morilor, Gipsurile de la Leghia, Locul Fosilifer Corus, Molhasurile Capatanii, Cariera Corabia, Sesul Craiului/Scarita-Belioara, Cheile Runcului, Cheile Pociovalistei, rezervaţia de orbeţi de la Apahida;

- Siturile "Natura 2000" cum sunt S.P.A. "Munţii Apuseni-Vladeasa" şi "Trascău" şi S.C.I.-urile "Apuseni", "Hoia", "Muntele Mare", "Someşul Rece", "Valea Ierii" etc.;

- Zonele naturale protejate de interes judeţean Cheile Ocoliselului, Defileul Someşului Rece, Defileul Someşului Cald, Defileul Racataului, Cheile Dumitresei, zona Bondureasa, Defileul de la Surduc, Defileul Capusului, Cheile Paniceni;

- Peşterile din Cheile Turzii şi Cheile Turenilor, cum sunt cele fortificate Cetateaua Mare şi C. Mica;

- Peste 30 de biserici de lemn monument istoric (majoritatea ortodoxe, din sec. XVIII) - cum sunt cele de la Aghiresu, Aghiresu-Fabrici, Agarbiciu, Dangau Mare, Dangau Mic, Straja, Paniceni, Salistea Nouă, Sanpaul, Sardu, Sumurducu, Dealu Negru, Padureni, Saliste, Salistea Veche, Apahida, Tauti, Somesu Rece, Garbau, Finisel, Stolna, Cojocna, Runc, Ocolisel, Lunca Larga, Surduc, Magura Ierii, Vechea, Aiton, Livada;

- Peste două duzini de biserici de zid monument istoric (majoritatea reformate, din sec. XIV-XVI), cum sunt cele de la Aghiresu, Doroltu, Bagara, Capusu Mare, Dumbrava, Capusu Mic, Mera, Suceag, Floresti, Luna de Sus, Vistea, Vlaha, Rascruci, Bontida, Ciumafaia, Cojocna, Feleacu, Gheorghieni, Micesti, Aiton, Iara, Manastireni, Bedeciu, Chinteni, Feiurdeni;

- Câteva duzini de alte biserici vechi de multe secole, nedeclarate monument istoric, inclusiv multe de lemn, cu arhitectură frumoasă;

- Ruinele cetăţilor Lita, Bedeciu şi Fetei (Floreşti);

- Urmele castrului roman de la Gilău, a cetăţii preistorice de pământ de la Someşu Rece şi câteva alte cetăţi de pământ cu urme vizibile, zecile de tumuli ce împânzesc dealurile golaşe din împrejurimile Clujului şi alte vestigii arheologice observabile de către turişti;

- Castelele, palatele şi conacele nobiliare din Bontida, Rascruci, Jucu, Borsa, Livada, Turea, Gilau, Savadisla, Popesti, Garbau, Nadasel, Iara, Macicasu, şi cel în ruină de la Aghireşu, toate fiind monument istoric, puţine fiind însă vizitabile interior;

- Alte clădiri cu statut de monument istoric - vechi mori, case parohiale etc.;

- Mănăstirile ortodoxe de la Floreşti/Tauti, Baisoara, Plopi/Muntele Rece, Rasca/Dealul Negru, Feleacu ş schitul Dobrin;

- Crucile şi busturile lui Avram Iancu de la Fantnele şi din staţiunea Baisoara, respectiv Belis şi Uzina, bustul Pelaghiei Rosu de la Marisel, monumentele de la Savadisla, cimitirele eroilor de la Plopi şi monumentele comemorative de război din majoritatea satelor;

- Marile lacuri de acumulare Gilau, Someşul Cald, Tarnita şi Fantanele, precum şi cele mai mici, cum sunt Floresti, Bondureasa, Soimu I şi II, Calu, Dumitreasa, Somesul Rece, Racatau, acumulările piscicole de la Campenesti/v.Feiurdeni, Filea-Sutu, Chinteni şi Martinesti-Comsesti;

- Baile Cojocna, Baile Someseni, izvoarele sărate din diverse zone;

- Muzeul Apei de la Floreşti, fosta centrală electrică de la Someşul Rece/Uzina, micile muzee săteşti cum este cel din Marisel sau Savadisla;

- Zecile de „namase” din munţii Gilau-Mt.Mare - grupuri de sălaşe/stâne, numite în aceasta zonă „colibe”, fiind, de fapt, gospodării sezoniere, majoritatea ale „străinaşilor” (moţii din valea superioara a Arieşului) ce vin de secole (dar în ultimele decenii tot mai puţini) la "varat" la aceste sate "de vară" pe teritoriul judeţului Cluj, din mai în septembrie. Cele apropiate de sate sunt ale „mocanilor” cum sunt numiţi tradiţional localnicii din satele romaneşti din munţii Gilau-Mt. Mare şi de la poalele acestora.

Exemple de namase pe traseele descrise: Şesu Cald, Buhuia, Crint, Gabriana, Izvorele, Dobrin, Dumitreasa, La Popi, Negrele de Jos, Negrele de Sus, Fagetele de Jos, Fagetele de Sus, Irisoara, Hodireu, Negruta, Dobrin, La Intorsuri, Blajoaia, Letoase, Fiesu, Bogdanu, Prislop, Barnesti, Motorasti, Smidele, Capatana, Picioragu, Zboru, Fundoaia, La Nedei, Muntisoru, Damis, Tomnatec, Gaureasa, Miscota, Grosciori, Crucea, La Dorne, Voineagu, Dobrus, Cioroiul Setii, Fantanele.

Sursa: http://www.ziuacargo.ro